Atunci când temperaturile de vară încep să crească, parcă nu ai chef să mai mănânci sau să bei apă. Iar cel mai mare risc este să te deshidratezi.  Îţi recomandăm să creşti cantitatea de apă băută şi să consumi alimtente care te vor ajuta să menții un nivel ridicat de hidratare, ajutând la prevenirea durerilor de cap și a stării de moleşeală cauzate de deshidratare.

Mai vrei încă un motiv pentru care să te asiguri că aportul de apă este satisfăcător pentru organismul tău? Cercetările arată că ingerarea de alimente care sunt pline de apă vă ajută să îţi păstrezi organismul mulțumit pe mai puține calorii. Am făcut o listă cu 10 alimente pe care să le consumi atunci când simţi că e prea cald chiar şi să mănânci! Nu doar că te vor hrăni, dar te vor şi hidrata.

CASTRAVEŢI

Cu un procent de 95 % de conţinut de apă, o ceaşcă de felii de castravete este echivalentul aproximativ al unui pahar de apă. Castraveţii mai oferă şi puţină fibră şi ceva vitamina C (aproximativ 6% din necesarul zilnic într-o ceaşcă). Nu vă limitaţi la a consuma castraveţi tăindu-i felii în salate; puneţi-i în sosuri, supe şi alte reţete!

SALATE VERZI

O parte din motivul pentru care 2 ceşti de verdeţuri au mai puţin de 15 calorii este că verdeţurile sunt făcute din mai mult de 90 % apă. De asemenea, sunt pline de nutrienţi, precum acidul folic, vitamina C, fibre şi antioxidantul beta caroten, care te ajută să îţi menţii ochii şi pielea sănătoase. În plus, o salată la prânz sau la cină este un mod super de a mânca rapid câteva porţii de alimente vegetariene obligatorii într-o dietă sănătoasă.

CĂPŞUNE

Căpşunele au foarte multă vitamina C şi, de asemenea, mai au şi acid folic şi o vitamină B care este esenţială pentru o creştere sănătoasă a noilor celule. Şi, pentru că sunt formate în proporţie de 91% din apă, vor contribui semnficativ la aportul general de apă în organismul tău. Le poţi mânca aşa cum sunt sau le poţi adăuga în diverse smoothie-uri sau salate şi bunătăţuri făcute la cuptor.

PEPENE ROŞU

Fiind format în proporţie de 92 % din apă, pepenele roşu este o bună sursă de vitamina C şi are licopen, un antioxidant care te poate proteja impotriva bolilor cardiace şi a unor tipuri de cancer. Bucură-te de felii proaspete (poţi face concursuri de Cine scuipă seminţele mai departe 🙂 ) sau, şi mai bine, foloseşte-ţi creativitate cu diverse reţete cu pepene roşu.

PAPAYA

Acest fruct are 88% apă şi te poate ajuta să rămâi hidratat. O veste foarte bună este faptul că 1 ceaşcă de papaya conţine 3 grame de fibre şi doar 55 de calorii. Asta da veste bună, nu-i aşa? 

Puteţi folosi toate aceste fructe pentru a face limonadă sau apă aromată, care sunt mult mai gustoase decât apa simplă. Nu le folosiţi în băuturi alcoolice pe timpul caniculei (de fapt, evitaţi cu totul băuturile alcoolice în zilele toride), pentru a evita ca inima ta să o ia razna. În plus, alcoolul creşte temperatura corpului şi nu vrei asta. În schimb, bea cel puţin 8 pahare de apă pe zi, plus sucuri naturale, ceaiuri şi supe reci.

Antibiotice din mucegai

Alexander Fleming, bacteriolog de origine scoțiană, în căutarea unor substanțe care să ucidă bacteriile, în 1928, într-un mod cu totul întamplator (se întorcea din vacanță și s-a dus să vadă în ce stadiu sunt culturile sale de bacterii), a descoperit, în mucegai, antibioticul care a revoluționat istoria medicinei – penicilina. Aceasta distrugea numai anumite bacterii, fiind total inofensivă în privința altora, și, mai important, nu ataca deloc globulele albe. Aceasta descoperire a atras atenția și altor specialiști (biochimistul Ernest Boris Chain și medicul australian Howard Walter Florey).

Aceștia, împreună cu Fleming, au reușit să izoleze penicilina, pe care au și folosit-o în tratarea soldaților, în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Toți trei, pentru această descoperire, au primit, în 1945, Premiul Nobel pentru Fiziologie si Medicină. Începând cu 1942, marile firme farmaceutice americane au început să producă penicilină, estimandu-se că speranța de viață a crescut, datorită acestui antibiotic, cu 15 %.

Fleming a prevăzut rezistenţa la antibiotice

La primirea premiului Nobel, în 1945, Fleming spunea:

Va veni vremea, când penicilina va putea fi cumparată de oricine. Atunci va fi pericolul, pentru că o persoana neștiutoare poate să se subdozeze și, prin expunerea microbilor la doze non-letale să facă să crescă rezistența la antibiotice. Iată o situație ipotetică. Domnul x are o durere de gât. El cumpară penicilina și o înghite, dar doza pe care o înghite nu este suficienta să distrugă streptococii, dar suficientă încât  streptococii să capete rezistență.  Apoi infecția de la dl x ajunge la soția sa. Doamna  X face pneumonie și este tratată cu penicilină. Deoarece streptococul are deja rezistență la penicilină, tratamentul eșuează, iar doamna x moare. Cine este responsabil pentru moartea doamnei x?

Antibioticele sunt substanțe naturale

Antibioticele sunt substanțe naturale produse de diverse microrganisme, cu efect anitimicrobian, cu efect  antimicrobian asupra agenților biologici patogeni pentru om și animale.

Rezistența microbiană

Rezistența microbiană este capacitatea microorganismelor patogene de a se menține în stare activă și de a se multiplica în prezența antibioticelor și chimioterapicelor.

Antibioticele acționează pe bacterii

Antibioticele acționează pe bacterii, nu pe fungi(ciuperci, mucegaiuri) și nici pe virusuri.

Antibiotice au un anumit spectru

Antibiotice au un anumit spectru, adică acționează pe un anumit tip de bacterii.