Vă gândiți oare ce legătură să fie între femeia modernă, general vorbind, o femeie – un caz concret, o doamnă în vârstă aflată într-o anumită situație – și niște șervețele. Această legătură există.
Despre șervețele
Ce poți face cu niște șervețele în această epocă modernă? Aplici tehnica șervețelului ca să îți ornezi după bunul plac sau să schimbi look-ul pentru o cutie, o vază, lumânări, ouă învelite în șervețel pentru sărbătorile pascale. Ne ducem cu gândul că există tot felul tehnici de împachetare a șervețelului astfel încât mesele festive să fie cât mai atrăgătoare. Sunt tot felul de aspecte care țin doar pentru a bucura văzul nostru sau să ne „ia ochii”. WOW, ce frumos! Când de fapt șervețelul a fost o copie de unică folosință a batistei. Însă pentru cineva un șervețel este mai mult de un articol de suflat nasul, de pus la masă sau de ornat.
Femeia modernă
Acum suntem într-o lume tehnologizată până peste cap. Gătim modern. Ne îmbrăcăm modern. Nu mai studiem, ci facem cursuri de dezvoltate personală, avem targete și manageriem până și oalele de la bucătărie. Dar o femeie modernă trebuie să păstreze valori trainice pe care să le aplice în viața sa. Să fie caldă și mai ales capabilă de empatie cu ceilalți, să acorde timpul și atenția cuvenite familiei și locului de muncă.
Grabă mare
Te uiți la ceas. Cât s-a făcut. Iar te-ai mobilizat greu, demaraj prost. Vrei să ajungi undeva. Fuga. Fuga. Te-ai îmbrăcat rapid, ieși pe ușă. Nu e bine, ai uitat carnețelul. Întoarce-te, poate va trebuie să notezi ceva. Poți nota pe telefon, dar mai bine e pe carnețel. Te întorci, iei pix și carnețel. Acum gata. Ai închis ușa și iei toate scările la rând ale blocului, bordurilor, cele de la metrou. Acum așteaptă puțin, răsufli după sprintul făcut. Acum că metroul a sosit, te urci în el și cât mergi cu el ai timp să mai pui ordine în gânduri.
La capătul scărilor
Trebuie să schimbi metroul, adică magistrala. Fuga. Uite cât este ceasul! Alte scări, valuri de oameni. Gata. Ajungi la peronul care trebuie și când pui piciorul pe ultima treaptă, privirea se oprește la bătrânica ce stătea la capătul scărilor. O vezi cu trupul adus. 70 de ani. Așa estimezi. Fața este brăzdată de riduri și auzi „luați șervețele” și-i vezi în brațe pachetele de șervețele.
Întâmplări repetitive
Cum pot unele aspecte în viață să se repete. Cum poți pe unii oameni să-i revezi după un timp bine stabilit. La intervale de timp egale. În același loc, cam în aceeași perioadă a anului. Ce ar trebui să învățăm? Sunt lecții care ne-au fost predate, teste ce ne-au fost date și noi nu le-am învățat cum trebuie sau nu am înțeles ce trebuia atunci? Să vedem acum ce știm…
Acum 1 an tot aici am găsit-o pe bătrânică. Atunci am luat-o deoparte și am încercat să vorbesc cu dumneaei. Ce face? Ce s-a întâmplat? De ce a fost nevoită să vândă șervețele. Niciun răspuns nu am primit.
– „Cum pot să vă ajut?”
-„Cumpărându-mi șervețele!”
Atât am putut smulge.
Îmi venea să îi dau banii echivalenți, fără să iau șervețele. Oare o voi jigni? O voi face să se simtă „prost”? Am luat pachetul și i-am dat bănuții la suprapreț. Mi-am cerut scuze, am salutat și am plecat.
M-a impresionat profund atunci. Azi am reîntâlnit-o.
Să dai. Să oferi compasiune.
Nici nu pusesem bine piciorul pe ciment și toată scena de anul trecut mi-a trecut prin minte. I-am dat iarăși bănuți, i-am zâmbit, am privit-o în ochi. De data aceasta nu am mai luat șervețele, așa poate să le dea altora. După mine au venit alte 2 persoane. Au încercat să vorbească și ei cu ea. Dar au fost doar monologuri, întrebări fără răspuns. Au făcut și ei ca mine.
Este politicos să faci o poză fără acordul persoanei?
Doream să-i fac o poză, dar îmi era jenă. Cum să faci poză cu cineva și apoi să o publici? Nu se cade. Trebuie să ai acordul persoanei. I-am făcut de la depărtare. Oricum poza a ieșit neclară. Lumina nu era tocmai cea bună. Camera foto a telefonului nici ea într-o stare bună. După ce am reușit să iau câteva cadre cu ea, am văzut-o că vine spre mine: „Hai ia niște șervețele” Dar eu eram cu un pas spre metrou. Tocmai venise metroul. M-am urcat și nu am mai luat nimic. Mi-a părut rău că nu-i dădusem banana și portocala pe care le aveam în geantă…Dacă poți fă bine atunci când ai ocazia, altă dată nu va mai fi vreo ocazie…
Cu demnitate
Ce m-a impresionat pe mine, în ceea ce o privește pe doamna în vârstă? Sunt tineri cu putere de muncă și merg la cerșit, să întindă mâna. Nu știu ce îi împinge pe unii să facă atunci când nu pot să se descurce…dar parcă simt cum la unii nu apare voința când este putința.
Cu demnitate doamna în vârstă își câștigă bănuții pentru o masă. Nu cerea de pomană. Ci oferea în schimb ceva după puterile sale. Șervețele.
În aceste condiții, cât de mult prețuiești un șervețel? Cât? Te-ai gândit că poate chiar oameni cunoscuți ție sunt într-o astfel de situație, dar pentru că au demnitate, nu îți dai seama de situația lor, pentru că nu se vaietă că nu au ceva, ci fac ceva în sensul rezolvării acestei probleme.
Astfel că, dacă pentru tine ceva nu valorează mare lucru, pentru alții acel ceva este atât de important încât asigură hrana pentru o zi. Mulțumește pentru ceea ce ai!