Orice durere pe care organismul nostru o percepe trebuie să ne dea de gândit. Atunci când este vorba de pelvis și durerea pelvină apare, trebuie să întrebăm medicul specialist.

Ce este pelvisul?

Pelvisul sau micul bazin este parte inferioara a bazinului osos. Pelvisul constituie un fel de centură osoasă care, atunci când este acoperită de părți moi, seamănă cu un vas care completează în partea de jos cavitatea abdominală. Pelvisul conține organele pelviene, cele ale aparatului genital și urinar, precum și partea terminală a intestinului gros (colonul pelvian sau sigmoid) și rectul.

Cauze pentru durerea pelvină

Cauzele unei dureri pelvine sunt multiple:

• afecțiuni ale organelor de reproducere: sarcină ectopică (extrauterină), endometrioză, fibroamele uterine, Mittelschmertz (durerea cauzată de menstruație, la mijlocul ciclului menstrual), congestia  vaselor sanguine pelvine cu aproximativ o săptămână înainte de perioada menstruală, chisturi ovariene mari, rupte, torsionate, boli inflamatorii pelvine.
• afecțiuni  ale altor organe: vezica urinară/ litiază urinară, rectul, apendicele (apendicită);
• origine extrapelvină, cu iradiere (la nivelul intestinului subțire, diverticulită, gastroenterită, la nivelul ureterelor și la nivelul veziculei biliare);
• stresul.
• depresia.

Cum este percepută durerea?

Durerea pelvină poate fi:

• ascuțită, intermitentă, sub formă de crampe, similară crampelor musculare;
• bruscă și intensă (poate fi vorba de o urgență medicală, ca atare mergeți imediat la medic. Prin urgență medicală se înțelege în acest caz: apendicită, ulcer perforat,  anevrism aortic, torsiunea de chist ovarian. Alte situații grave: infecții pelvine, boli cu transmitere sexuală, sarcină ectopică);
• surdă și constantă;
• zona poate fi sensibilă la atingere;
• durerea poate fi însoțită de febră, greață, vomă.

Durerea pelvină este influențată de:

• alimentație;
• somn;
• activitate sexuală;
• activitate fizică;
• urinare;
• defecație.

 Investigații care se realizează

• palparea abdomenului pentru observarea sensibilității și a posibilelor tumori, identificarea organelor afectate și a unei posibile infecții;
• hemograma;
• sumar de urină;
• testul de sarcină;
• ecografia;
• tomografia computerizată (TC);
• rezonanța magnetică nucleară (RMN);
• culturile bacteriene;
• explorarea cavității abdominale prin endoscopie.

Tratarea bolii care cauzează durerea, dacă aceasta este identificată, poate conduce la ameliorarea durerii. Dacă durerea are cauză psihologică, poate fi utilă apelarea la un consilier sau efectuarea unor tratamente de alt tip.