Mă doare gâtul, oare de ce? Nu îl bag în seamă, este ceva trecător, până mâine îmi trece… Însă vom constata că nu va trece şi ne vom chinui zile întregi apoi.
Cum apare această faringită acută?
Gâtul sau faringele este un loc din organism unde ar trebui să fie cald şi umed. Dacă noi deschidem frecvent gura şi bem lichide reci şi acidulate, dacă mâncăm condimentat, vasele de sânge ale mucoasei care tapetează faringele vor creste în volum (ca să poată reface înapoi mediul cald și umed) şi, prin urmare, mucoasa se va inflama, se va înroși și va apărea durerea mai întâi la înghițit și apoi permanentă, de-a lungul zilei.
Ce trebuie făcut?
În primul rând trebuie să reducem cât de mult putem factorii agresivi locali: lichidele reci, acidulate, citricele, mâncarea condimentată și poate să încercăm antiinflamatorii, antisepticele locale, gen spray sau dropsuri de gât iar dacă nu cedează într-o zi să încercăm să luăm antiinflamator pe gură. Acesta se va absorbi în organism rapid și își va face efectul mult mai repede decât dropsurile pentru gât.
Însă mucoasa faringiană și dinții sunt populate în mod normal de o serie de germeni care coabitează cu noi fără să ne creeze probleme, dar dacă noua ne scade imunitatea corpului (datorita unei oboseli cronice) sau bem prea rece, aceștia se vor multiplica și vor crea probleme. De asemenea, germenii pot fi „absorbiți” de corpul și gâtul nostru prin aer, de la alți oameni din jurul nostru (care sunt răciți și tușesc sau strănută) și prin secreții (salivă – prin sărut). Astfel apare FARINGITA sau FARINGOAMIGDALITA infecțioasă: bacteriană sau virală.
Când trebuie să mergem la doctor?
Bacteriile cele mai mai frecvent întâlnite în patogeneza faringitei și amigdalitei sunt STREPTOCOCUL BETA HEMOLITIC DE GRUP A, STAFILOCOCUL AURIU, HAEMOPHILUS INFLUENZAE, bacterii anaerobe (care stau, de obicei, cantonați la nivelul dinților). Aceștia dau simptome mai accentuate: durere în gat (odinofagie) de intensitate mare, permanentă de-a lungul zilei, neputința de a mânca și de a înghiți (disfagie), febră, ganglioni laterocervicali și submandibulari măriți în volum.
Când ajungem în acest stadiu, nu mai avem o simplă faringită pe care o putem trata acasă. Prin urmare, trebuie să mergi neapărat la medicul ORL sau generalist pentru a ţi se prescrie un tratament corect, care implică un antibiotic timp între 7-10 zile (depinde de gravitatea infecției faringita versus amigdalita).
Faringita acută este o inflamație și infecție doar a peretelui faringelui. Cu alte cuvinte: peretele din spatele amigdalelor, vălul palatin, lueta. Pe când aceasta se poate complica cu amigdalita acută (care se manifestă cu infectarea amigdalelor palatine), amigdalele apar foarte roșii, cresc în volum și uneori se unesc pe linia mediană, se pot acoperi de secreții și pete albe, iar respirația este urât mirositoare. Când apar toate aceste simptome este momentul optim să ne prezentam la medic.
Ce virusuri duc la apariția faringitei acute?
Virusurile implicate în apariția unei faringite/amigdalite pot fi virusurile gripale: Epstein Bar, care dă Mononucleoza Infecțioasă, Citomegalovirus. Acestea sunt infecții mai ușoare ale gâtului, care trec doar cu imunitatea corpului nostru (care luptă cu virusul) și un antiinflmator local și general (oral). Simptomele sunt asemănătoare cu cele de la infecția în gât: ganglioni măriți în volum, durere mai ușoară în gât, disfagie, febră.
Ce se întâmplă dacă nu tratăm la timp infecția?
Dacă nu tratăm la tip infecția bacteriană de la nivelul gâtului și mai ales de la nivelul amigdalelor, vor apărea complicații. Infecția va invada țesuturile din jur, care poate duce la îngustarea căilor aeriene superioare, ducând la asfixie sau infecția se poate împrăștia în corp, ducând la o stare septică și la moarte subită.
Acestea sunt câteva informații despre faringita acută. În următorul articol va voi descrie câteva aspecte despre faringita cronică. Aveţi grijă de voi! 🙂
