Deşi suntem într-o eră a tehnologiei, orice gospodină ştie sau ar trebui să ştie cum să facă o mămăligă. Astăzi mămăliga sau produsele din porumb nu mai sunt consumate așa mult ca în trecut. Dar care este legătura dintre mămăligă și vitamina B3?
Cum se mai numește vitamina B3?
Când vine vorba despre vitamina B3 întâlnim și următorii termeni: acidul nicotinic, nicotinamida, fatorul PP, factor pelagro-preventiv. Deoarece a fost descoperită și studiată după vitaminele B1 și B2, această vitamină a fost denumită B3.
Incursiune în trecut
De-a lungul timpului s-a observat că există o boală cu frecvență mare în unele zone, mai ales acolo unde oamenii erau săraci și își alinau foamea consumând foarte mult porumb, mămăligă. Această boală a fost identificată încă din secolul al XVIII-lea, în Italia și a primit numele de pelagră, deoarece pielea era vizibil afectată, căpătând aspect aspru, iar în italiană cuvintele „pelle agra” înseamnă piele aspră.
Descoperire și sinteză
S-a constatat faptul că acei compuși chimici care constituie factorul pelagro-preventiv (acidul nicotinic și nicotimamida) pot să fie înlocuiți în terapia pentru pelagră de către aminoacidul triptofan. Acest aminoacid triptofan reprezintă precursorul pentru nicotinamidă și pentru acidul nicotinic. Adică, în organism, din triptofan se vor obține, în urma proceselor specifice biochimice, acidul nicotinic și nicotinamida. Triptofanul contribuie cu două treimi din necesarul de vitamină pentru adulți, iar sursele cele mai importante sunt carnea, laptele și ouăle.
Cercetătorii au încercat să obțină în laborator această vitamină B3. Au pornit de la un principiu activ extras din tutun, și anume au pornit de la nicotină. De aici și denumirea de acid nicotinic.
Proprietăți ale vitaminei B3 folosite în bucătărie
Compușii care constituie vitamina B3, acidul nicotinic și nicotinamida, sunt substanțe termostabile, adică rezistă la temperaturi mai ridicate, de până la 115 grade Celsius, chiar până la 120 grade Celsius, timp de 20 minute, în cazul nicotinamidei. Astfel că prin fierbere și sterilizare, vitamina B3 se mai regăsește în alimentele preparate în procent mare, de până la 70 %. Solubilitatea în apă este ridicată (în apă caldă), ceea ce înseamnă că ciorbele de verdețuri păstrează o cantitate importantă de vitamina B3. Aceste vitamine rezistă bine și la aer și la acțiunea oxidanților.
Sursele naturale ale vitaminei B3
Această vitamină este regăsită în toate alimentele, dar diferă concentrația.
- Drojdie de bere (are cantitatea cea mai mare de vitamina B3 calculată pe 100 de mg produs alimentar);
- Tărâțe de orez;
- Germeni de grâu;
- Carne, pește;
- Spanac;
- Castraveți;
- Nuci;
- Cartofi;
- Varză albă;
- Pâine integrală;
- Mazăre;
- Lapte praf;
- Morcovi;
- Ciuperci;
- Fulgi de cereale;
- Fasole uscată;
- Pâine albă;
- Brânzeturi;
- Legume verzi.
Alimentele menționate mai sus sunt enumerate în ordinea descrescătoare a concentrației de vitamina B3.
Aportul zilnic
Aportul zilnic normal pentru adult 14-16 mg, dar aceste valori cresc în funcție de nevoile organismului, mai ales în efort intens, în sarcină, alăptare, convalescență.
Carența de B3 (Hipovitaminoza B3)
Carența de B3 are origini alimentare, poate să fie din cauza unor tumori intestinale sau la tratament prelungit cu anumite medicamente.
Carența prin alimentație
Deficitul de vitamina B3 apare la persoanele care mănâncă foarte mult porumb, dar și la persoanele care nu consumă niciun produs de origine animală. Alcoolicii cronici se confruntă frecvent cu astfel de carențe.
Carența prin medicamente
Există medicamente care prin administrare la om duc la deficit de vitamina B3:
- Sulfamidele – duc la transformarea vitaminei B3, adică distrugerea ei.
- rifampicina, izoniazida – medicamente folosite pentru tratatea tuberculozei, care inhibă absorbția vitaminei B3.
- Penicilinele – blochează transformarea triptofanului in nicotinamida, adica blocheaza precursorul vitaminei B3 sa se transforme in vitamina B3.
- Levodopa – medicament utilizat in Parkinson – blochează absorbția vitaminei B3.
- Contraceptivele – blochează absorbția vitaminei B3.
- Alcoolul – blochează absorbția vitaminei B3.
- Ceaiul – blochează absorbția vitaminei B3.
- Cafeaua – blochează absorbția vitaminei B3.
Rolul vitaminei B3
- Indispensabilă bunei funcționări a tuturor organelor și țesuturilor
- Are rol major în funcționarea sistemului nervos, a tubului digestiv și a țesutului cutanat (acestea sunt organele care vor da semnele cele mai evidente și într-un timp scurt ăn caz de hipovitaminpza niacinică).
Știați că…
…flora intestinală umană poate obține 1 mg de nicotinamidă ( una din formele de vitamina B3) din 60 mg de triptofan?
Organismul utilizează și această formă de vitamina B3 doar în cazul carențelor.
Ce vină are porumbul?
În zonele unde în trecut s-a consumat preponderent porumb, adică în italia, Europa de Est, Pe terirotiul Americilor, au fost numeroase cazuri de hipovitaminoză niacinică. Acest fenomen a apărut deoarece Porumbul este sărac în triptofan, sărac în niacină, conține o substanță cu rol antivitaminic care împiedică transformarea triptofanului în niacină.
Dacă se consumă porumb, făină de porumb, mămăligă pe o perioadă mare de timp apare boala denumită pelagră. Iar această boală este agravată de alcoolismul cronic.
Semne și simptome pentru carența de Vitamina B3:
- Afectarea pielii cu apariția dematitelor;
- Afectare a tubului digestiv;
- Afectare a sistemului nervos.
Ce se știe despre Pelagră?
Pentru a fi mai ușor de reținut o definiție a acestei boli, se poate denumi „boala celor 3D”: dermatită, diaree, demență.
Semnele și simptomele sunt următoarele:
- Astenie;
- Anorexie;
- Pierdere în greutate;
- Dermatită (piele uscată, unflată, aspră). De aici și denukirea de pelagră („pelle agra” = piele aspră);
- Eritem dureros:
- Mucoasă bucală roșie
- Stomatite, glosite;
- Diaree;
- Gastrită;
- Enterocolită;
- Tulburări senzoriale periferice (amorțeală, furmicături);
- Depresie;
- Anxietate;
- Confuzie;
- Demență.
Hipervitaminozele
Hipervitaminoză înseamnă o concentrație mai mare decât în mod normal în organism.
Rar se întâlnesc în cazul vitaminei B3. Pentru nicotinamidă apar tulburări respiratorii, nervoase, digestive, ale funcțiilor unor glande cu secreție internă. Pentru acidul nicotinic apar vasodilatație, creșterea secreției gastrice, prurit.
Când se recomandă aport suplimentar de vitamina B3
- În carență de vitamina B3;
- În pelagră;
- În eritem determinat de expunerea la soare;
- După iradiere cu raze X;
- În dermatite alimentare și toxice;
- În herpes;
- Zona zoster;
- În enterocolite;
- Hepatite;
- În psihoze senile;
- În intoxicații cu plumb;
- În intoxicații cu barbiturice;
- În tulburări circulatorii periferice;
- În tratamentul hipercolesterolemiei, alături de statine;
- În lupus eritematos;
- Prurit;
- Acnee;
- Afectări renale și cardiovasculare;
- Alcoolism cronic;
- Neoplasme.
Terapie farmacologică
Încă din 1955, s-a observat că dozele mari de acid nicotinic duc la o scădere a trigliceridelor și a colesterolului din serul uman.
Există contraindicație pentru aport suplimentar de B3?
Bineînțeles că da. Apar contraindicații în:
- Probleme hemoragice;
- Ateroscleroză cerebrală;
- Gută.
Despre reacțiile adverse
Reactiile adverse sunt mai reduse la nicotinamida. Dar acidul nicotinic în supradoză poate determina:
- senzație de căldură, încălzirea bruscă mai ales în parte superioară a corpului,
- greață, vomă, diaree, dureri abdominale;
- congestia pielii;
- prurit;
- scăderea tensiunii arteriale (hipotensiune);
- bătăi accelerate ale inimii;
- creșteri ale glucozei în sânge;
- creșteri ale acidului uric în sânge;
- creșteri ale bilirubinei serice.
Orice problemă ar fi, orice simptom ar apărea trebuie consultat medicul, iar pentru aspecte suplimentare cu privire la administrarea vitaminei B3, informațiile primite de la medic se completează cu cele primite din farmacie.
Este important să existe o alimentație echilibrată, iar medicul să fie consultat din timp.
Informațiile de mai sus sunt cu scop orientativ.
Nu trebuie să permiteți ca mediul online să devină medicul și farmacistul nimănui!