8 fraze pe care părinţii nu ar trebui să le folosească niciodată

Să fii părinte este o provocare pe cât de frumoasă, pe atât de dificilă. Sunt zeci şi sute şi mii de articole despre cum să fii un părinte mai bun şi sute de cărţi de parenting şi puericultură şi cu toate acestea, lucrurile nu devin mai uşoare; copiii sunt la fel de neastâmpăraţi, sunt la fel de sensibili şi la fel de minunaţi ca întotdeauna! J

Pentru că şi eu am un copil, tot citesc diverse articole despre CUM SĂ şi CUM SĂ NU şi CE SĂ şi CE SĂ NU. Sunt atât de multe, încât uneori mă simt copleşită şi am impresia că nu voi reuşi niciodată să fiu mama perfectă pentru copilul meu.

Şi nici nu ar trebui să fim perfecţi. Trebuie doar să fim alături de copiii noştri când au nevoie, să ne petrecem timp cu ei şi să ne îngrijim de nevoile lor primare. Desigur, există situaţii când lucrurile devin tensionate atunci când copilul nu ştie să exprime exact ceea ce simte şi noi înţelegem greşit. Dar mai multe sunt situaţiile când noi nu ştim să alegem cuvintele potrivite pentru a dezamorsa o situaţie care nu are de ce să devină tensionată.

Am adunat 8 fraze pe care noi, ca părinţi, nu ar trebui să le folosim niciodată atunci când ne adresăm copiilor noştri pentru că vor face mai mult rău decât bine. Mai mult, am ales şi o variantă pozitivă cu care să înlocuim varianta negativă, pentru a uşura situaţia.

NU faci cum trebuie lucrul acesta!

În loc să îi spunem că NU face bine ceva, mai bine îi propunem copilului să îi arătăm noi cum trebuie să facă pentru a reuşi. Astfel petrecem timp cu el şi, mai mult, copilul simte că vom fi alături de el când va avea nevoie de ajutor.

NU mai plânge!

Dacă îi vom spune să nu plângă, nu vom arăta că ne pasă de el şi de cum se simte copilul. Vom arăta doar că ne deranjează faptul că plânge şi că scopul nostru este să îl oprim din plâns. Mai bine îi spunem că înțelegem de ce este supărat şi, astfel, copilul se va simţi aproape de noi şi se va deschide în faţa noastră.

Ia asta şi NU mai plânge!

Dacă vom oferi recompense copilului pentru a nu mai fi supărat sau dacă îi oferim ce îşi doreşte, chiar dacă nu am vrea să îi oferim, dar nu vrem să mai plângă, atunci va învăţa foarte uşor să ne şantajeze prin plânset pentru a obţine ce îşi doreşte. Cel mai bine îi transmitem ideea că înţelegem ce îşi doreşte, dar că nu îi putem oferi atunci ce vrea.

DACĂ speli vasele, primeşti ciocolată!

Atunci când condiţionăm primirea de recompense de realizarea unor anumite activităţi casnice, atunci nu vom reuşi decât să îl învăţăm pe copil să facă respectivele activităţi doar  pentru că primeşte ceva la schimb, nu pentru că acea activitate este responsabilitatea lui.
Dacă dorim totuşi să îl recompensăm, mai bine aşteptăm să treacă ceva timp şi apoi putem să îi reamintim ce extraordinar ajutor a fost ieri!

CÂT trebuie să te mai aştept?

Dacă îi facem reporşuri de acest gen, afectăm încrederea în propria persoană. Îi transmitem ideea că noi nu credem că poate să facă anumite lucruri bine. Preferabil este să îi propunem o cursă. Cine este cel mai rapid? Astfel nu îi spunem că se mişcă prea încet, ci că vrem să ne petrecem timp cu el şi că vrem să îl provocăm să fie mai bun.

Toată lumea vine la timp, PE CÂND TU…

Toţi avem un ritm propriu care ni se potriveşte. Acest lucru înseamnă că, de multe ori, ritmurile noastre nu vor coincide cu cele ale celorlalţi. Important este să nu îl comparăm pe copil cu alţii şi să îi transmitem ideea că trebuie să îi respecte pe ceilalţi şi încerce să fie punctual pentru că este important.

Dacă NU îţi mănânci micul dejun, vei fi slab şi mic!

Motivul pentru care mâncăm micul dejun nu este pentru a ne îngrăşa şi a fi înalţi. Plus că unele persoane vor rămâne slabe şi mici, chiar dacă mănâncă micul dejun. Acest lucru ţine de genetică. Nu este în regulă să transformăm mărimea unei persoane într-o jignire. Motivul pentru care este recomandat să consumăm micul dejun este pentru a fi sănătos.

Te-ai uitat DESTUL la televizor!

În primul rând, copiii nu prea au de ce să se uite la televizor. Acesta nu face decât să încetinească dezvoltarea creierului copilului şi să îl influenţeze, de cele mai multe ori în rău. Dar dacă tot s-a uitat la televizor, pentru a evita o discuţie nenecesară, mai bine îi propunem copilului să ne jucăm împreună cu ei decât să îl luăm cu forţa de la una dintre activităţiel lui preferate.

 În general, ar trebui să înlocuim exprimările negative cu cele pozitive. Astfel nu vom pune accent pe defectele şi pe lucrurile pe care copilul nu le face bine, ci pe ceea ce ar putea deveni copilul, pe ce persoană extraordinară ar putea deveni, dacă doreşte şi dacă ne lasă să îl ajutăm.