Sunt mama unui băiat extraordinar de mai mult de 8 ani şi pot să spun că fiecare clipă petrecută alături de el a fost specială. Da, chiar şi atunci când m-a scos din minţi. :)) Întotdeauna m-am văzut ca fiind mamă de băiat. Nu cred că aş şti să fiu mamă de fată. Poate mă înşel, dar aşa am simţit mereu.
Am învăţat extrem de multe lucruri alături de el şi continui să învăţ lucruri noi despre mine şi despre el. Recunosc, este o perioadă mai dificilă de când a intrat la şcoală, dar vom ajunge acolo unde trebuie în cele din urmă.
M-am gândit să vă spun şi vouă câteva dintre lucrurile importante de care trebuie să ţină cont orice mămică de băiat.
Nu râde niciodată de băiatul tău
Pentru un bărbat, o femeie care râde de el este întotdeauna o experienţă traumatizantă. Iar dacă acea femeie este mama lui, este o rană şi mai adâncă. Nu contează dacă râzi de el pentru că şi-a pus pantalonii invers, că a desenat un câine ciudat sau pentru că ţi-a spus că o iubeşte pe fata vecinei. Râsul tău va rămâne în memoria lui petru totdeauna. Şi nu va fi iertat.
Răspunde-i mereu la întrebări
La orice vârstă! Nu trebuie să îi spui niciodată „Pentru că zic eu aşa” sau „O să înţelegi cândo să creşti”. Răspunde-i la orice întrebare pe care ţio adresează. Nu ştii răspunsul? Spune-i că nu ştii să îi răspunzi. Îţi este ruşine? Întrebarea te-a făcut să te înroşeşti? Minunat! Acum poţi să analizezi una dintre inhibiţiile tale. Numai ai grijă să nu cumva să o transmiţi copilului tău. Spune că întrebarea te-a confuzat şi că ai nevoie de timp să te gândeşti. Pur şi simplu cere timp pentru a gândi răspunsul. Copiii au tendinţa să fie îngăduitori în astfel de situaţii.
Cere-i sfatul atunci când trebuie să iei o decizie
Nici nu îţi poţi imagina uşurinţa cu care copilul tău aborează o probleemă cu care tu te-ai luptat întregul an. Ei pot soluţiona orice problemă! De la „Cum ar trebui să arate casa noastră” şi pnă la „Ce fac greşit?”, copilul tău cu siguranţă are o sugestie bună. În acest mod băiatul tău învaţă să fie bărbat, sprijinindu-te în luarea de decizii. La schimb, tu îi arăţi încredere şi respect.
Uită de „Ţi-am spus eu!”
Chiar dacă deja i-ai spus ceva şi el nu te-a ascultat, uită de fraza asta pentru totdeauna. Nu trebuie să concurezi cu un copil în orice. „Ţi-am spus eu” reflectă o competiţie în care mama a ieşit victorioasă. Ai avut dreptate? Fii calmă. Va înţelege şi el asta.
Laudă-ţi băiatul
În loc să spui „bun, dar asta are nevoie să fie îndreptat”, doar spune „Cool!” Copilul tău face totul cool! Atunci când va creşte, va vedea singur ce trebuie să fie îndreptat.
Ajută-l să îşi îndeplinească visurile
„Vreau să mă fac arheolog” – cool! Cumpără cărţi pe această temă. Acum „Vreau să fiu artist!” Tot cool! Cumpără cărţi şi despre asta. Apoi „Vreau să mă fac inginer”… Ai înţeles ce vreau să spun? Bun! Crede-mă, se va decide ce vrea să facă cu adevărat abia când va fi pe la 20 şi ceva de ani.
Dacă plânge…
Înseamnă că ceva rău s-a întâmplat. Poate că ţie ţi se pare a fi ceva nesemnificativ (grădiniţa a servit cereale integrale în loc de preferatele lui), dar pentru el ar putea fi ceva foarte important. Orice problemă este imensă pentru el pentru că lumea lui este atât de mică încât cerealele integrale ar putea fi o ameninţare suficient de mare încât să nu poată fi în stare să depăşească situaţia cu calm. Dacă s-a întâmplat ceva rău, ar trebui să îl ajuţi să se calmeze. Indiferent de cât de mare este. Aceata este o regulă, o lege a înţelegerii reciproce. Un copil nu ar trebui să plângă fără să fie consolat. Niciodată.
Nu îi ţine predici
Nu cred că este nevoie de comentarii la această regulă. 🙂
Tu eşti întotdeauna de partea sa
Nu doar din cuvinte, ci şi prin faptele tale. Nu trebuie să fii de partea profesorilor care se plâng în legătură cu el, nu ţipa niciodată la el de faţă cu alţi membri ai familiei. În faţa celorlalţi el are întotdeauna dreptate. Acasă, când sunteţi doar voi doi, este altă poveste. Dar ceilalţi nu trebuie să ştie ce şi unde greşeşte fiul tău.
Dacă urmezi aceste reguli, fii pregătită ca fiul tău să te întrebe cele mai intime întrebări. El ştie că nu vei ţipa la el „Ce fel de întrebări sunt astea?” sau „Nu îţi este ruşine?” El are încredere în tine. Cu alte cuvinte, el va avea încredere totală în tine. Acesta este visul oricărei mame şi este un vis care poate fi atins.
