web analytics

Cum ar fi dacă într-o zi ai avea o păpușă cu tutu care seamănă cu tine? Eu cred că ar fi foarte frumos, interesant și te-ar invita să te întorci la copilărie când îți imaginai atât de multe lucruri și locuri fantastice unde totul era posibil. Eu când trec printr-un moment mai dificil, mă gândesc la momentele când din copilărie și încerc să îmi imaginez cum aș reacționa în acele momente dificile dacă aș fi copilul din trecut. Așa îmi amintesc de intuiție, de puterea gândului și a cuvintelor.

Raluca Armega este o femeie pasionată și lucrează cu mult drag păpușile pe care le dăruiește fetițelor. Timpul ei se împarte între antreprenoriat, viață de familie, voluntariat în proiectul Octopus România – despre care am scris aici – și alte pasiuni care îi bucură sufletul.

Fac jucării care să rămână mărturii ale amintirilor

Ana: Ce faci Raluca și care sunt pasiunile tale?

Raluca: “Fac fetiţe fericite!” Acesta e motto-ul şi scopul meu. Prima în ordinea priorităţilor este Isa Bella, fetiţă mea de aproape 2 ani. Ea e “păpuşa mea cu tutu” care mi-a dat motivaţia necesară pentru a pune în practică un vis pe care îl aveam de ceva vreme. E imposibil să nu rămâi fascinat de frumuseţea copiilor, de perfecţiunea şi delicateţea lor şi să nu îţi doreşti să imortalizezi prin orice metode amintirile preţioase cu ei când sunt mici. Eu m-am gândit să fac jucării care să rămână mărturii ale unor astfel de momente importante.

O parte dintre păpuşile pe care le lucrez sunt create special pentru evenimente de botez şi aniversări şi sunt personalizate după trăsăturile şi hăinuţele fetiţei. Astfel, nu doar fotografiile de la eveniment rămân amintire peste ani, ci şi această păpuşă cu tutu, care a fost gândită şi creată ca un “mini me”. Peste câţiva ani fetiţa îşi va putea strânge în braţe acea păpuşă cu tutu care a întruchipat-o. Îmi bucură sufletul acest gând şi emoţia pe care o trăiesc micuţele când primesc o păpuşă care le seamănă.

Ana: De cât timp te ocupi cu realizezi această păpușă cu tutu?

Raluca: Prima păpuşă am cusut-o când Isa avea câteva luni. Ţi-o pot arata, pentru că o am şi acum. E caraghioasă şi plină de imperfecţiuni, dar este specială tocmai pentru că a fost  prima jucărie cu formă de păpuşă. Mi-am exersat “priceperea” pe care nu o aveam la maşina de cusut. Mi-am cumpărat maşină ca să cos păpuşi, dar eu nu ştiam cum se realizează nici măcar un tiv ;). În decembrie, 2015 am făcut primele două păpuşi, un set mamă – fiică, pe care le-am dăruit.

Ești creativă? Găsești aici materiale care te-ar putea ajuta.

Timpul este cea mai mare provocare pentru mine

Ana: Care sunt provocările cu care te întâlneşti?

Raluca:Cea mai mare provocare este timpul. Încerc să fiu cât mai organizată. E destul de greu să te împărţi între toate. Şi copil, şi umblat după materiale, şi cusut, şi pozat şi răspuns la mesaje, şi ambalare şi trimiterea coletelor. Toate astea cer timp. Ca să eficientizez puţin treaba şi să mai câştig din timpul pe care îl pierdeam în scris discutând toate detaliile despre o păpuşă, am conceput un formular online, unde cel care comandă are la îndemână informaţii generale despre păpuşi pe care le parcurge şi apoi răspunde la opţiunile de personalizare,bifând variantele care îl satisfac.

Alege totul: model, culori, personalizarea numelui, culoare păr/ochi/pieptănătură. Pt fiecare variantă are şi poze exemplificative. În 2 minute un client poate personaliza o păpuşă, fără intervenţia mea, iar eu câştig alte minute bune pe care le-aş fi pierdut prin schimbul de mesaje şi fotografii. Aici simt că am reuşit să câştig timp preţios. Îmi place să lucrez păpuşile Mini Me (acelea în care trebuie să reproduc o ţinută dintr-o poză), dar este o provocare destul de mare să găsesc materiale cât mai asemănătoare. Uneori am noroc şi găsesc în câteva zile ce am nevoie, alteori caut şi câteva săptămâni prin toate magazinele cu metraje pe care le ştiu sau la furnizorii din mediul online.

Ana: Cât de mult timp investeşti în pasiunea ta?

Raluca: Tot timpul liber pe care îl am. Nu exagerez! Cel puţin ultimele luni aşa au fost. Chiar dacă nu cos efectiv, fac ceva care are legătură tot cu lumea păpuşilor.

Ana: Cum este o zi de lucru pentru tine?

Raluca: Nu pot să descriu o zi tipică de lucru. Întâi de toate pentru că mai mult lucrez noaptea. E greu să creezi când în casă este un copil aşa mic care îţi cere în permanență atenţie. Noaptea reuşesc să fac de două ori mai repede ce nu reuşesc să fac ziua. Momentan lucrez destul de fracționat. Încerc să jonglez cât pot de bine cu cele două joburi. Mă ocup de Isa Bella şi în acelaşi timp lucrez la proiectul Bella Isa. Când lucrez la păpuşi încerc să ţin cât mai multă ordine în zona de lucru şi să am mereu la îndemână materialele potrivite, dar de multe ori ajung să le ascund de Isa Bella care a făcut o pasiune în a îmi lua din lucruri pentru a se juca cu ele. În special papiotele cu aţă sunt jucăriile ei preferate.

Mereu este muzică pe fundal la noi în casă. Eu ascult radio, iar Dj Isa pune şi ea cântecelele de copii pe care le ascultă frecvent. Ai încercat vreodată un live mix între Ed Sheeran şi Gaşca Zurli? Sau o combinaţie între Rihanna şi “Are mama o fetiţă frumuşica foc”. Încearcă! E o experienţă unică :).

Îmi doresc un atelier mare

Ana: Pe lângă pasiunea pentru crearea păpușilor, ce îți mai place să faci?

Raluca: Îmi place foarte mult să petrec timp în natură şi să descopăr locuri frumoase din întâmplare. Îmi plac potecile neumblate şi zăpada necălcată. Îmi place iarba sub tălpile goale şi briza în par. Momentele acelea când te aşezi şi nu faci nimic decât să te uiţi în jur. Şi să admiri, să te încarci de la natură. Şi după ce te-ai încărcat de linişte şi frumos să începi să faci acolo alt lucru care te pasionează. Chiar acum mă imaginez pe malul unei ape, la umbra unui copac, citind sau croșetând. Croşetatul l-am descoperit recent şi m-a prins. Îmi doresc să învăţ mai multe şi despre acest hobby.

Lucrează cu mâini de adult, dar cu mintea copilului din tine

Ana: Cum îți dorești să fie acest an pentru tine?

Raluca: Anul 2017 sper să aducă un atelier în toată regulă. Am nevoie de un loc unde să mă desfăşor. Neapărat! Şi să fie cu multă lumina. Odată ce vine primăvara, teiul din dreptul geamului meu înverzeşte şi face umbră în toată camera. Asta înseamnă şi că nu o să mai am condiţii bune pentru fotografierea păpuşilor pe care le voi realiza. Îmi mai doresc să pun în practică şi alte proiecte pe care le tot coc în minte de ceva vreme. Am găsit deja o altă mama talentată şi vom încerca să venim cu ceva deosebit cât de curând posibil. Mi-ar mai trebui o persoană care să mă ajute, măcar la acţiunile conexe. Umplut păpuşi, tăiat materiale, ambalare, ajutor cu pagina de facebook. Astfel eu aş putea petrece mai mult timp cosând.

Ana: Hai să ne imaginăm că vin la tine ca să învăţ meseria ta. Care ar fi prima lecţie pe care mi-ai da-o?
Raluca: Ţi-aş spune să lucrezi cu mâinile de adult, dar cu mintea copilului din tine. Sunt convinsă că cea mai pură formă de imaginaţie se află în capul unui copil. Şi să nu îl pronunţi pe “ nu se poate” până nu încerci.

Ești creativă? Găsești aici materiale care te-ar putea ajuta.

”Cunosc oameni frumoşi” este seria de interviuri pentru revista Chantel.ro. Care sunt oamenii despre care tu ai scrie ca să afle toată lumea despre ei?

Fotografiile fac parte din arhiva personală a Ralucăi și au o fost oferite exclusiv pentru acest interviu.

Despre autor

Ana-Maria Gălețeanu

Sunt mereu cu zâmbetul pe buze, mereu energică și cu chef de experimentat. Viața mea colorată se împarte între pasiunea pentru pictat și pedagogie.

Lasă un comentariu

Shareuri